EME de la A la Z – Manualul lunaticului serios!

Cuvânt înainte.

 Radiocomunicațiile prin reflexie pe Lună (EME = Earth – Moon – Earth, Moonbounce) constituie un domeniu abordat de relativ puțini radioamatori YO. Și în străinătate, în țările cu tradiție tehnică, numărul celor care practică acest mod de comunicație este destul de redus, în principal din cauza credinței că dificultățile sunt prea mari față de rezultatele posibil de obținut.

Chiar dacă ar fi așa, satisfacția e cu atât mai mare cu cât obstacolele depășite au fost mai mari.  La începuturile acestui gen de activitate (anii 60 – 70  ai secolului trecut), comunicațiile EME constituiau într-adevăr o provocare deosebită și doar o elită  (ca pregătire tehnică și posibilități materiale) se încumeta să le abordeze. Singurul mod de lucru era telegrafia (CW), aleasă datorită raportului minim signal/noise necesar pentru copierea semnalului foarte slab. Un telegrafist antrenat poate copia semnalul CW chiar dacă acesta este la nivelul zgomotului (S/N = 0 dB), pentru copierea unui semnal SSB fiind necesar un raport S/N de minim 3 dB. Ținând cont și de banda mult mai largă necesară semnalului SSB (în care puterea de zgomot crește de circa 20 de ori = 13 dB, corespunzător unei benzi a receptorului de 2000 Hz față de 100 Hz pentru CW), rezultă că CW necesită o putere de circa 40 de ori mai mică (16dB) pentru realizarea legăturii. In aceste condiții, dat fiind atenuarea uriașă de propagare (cauzată de distanța de circa 750.000 km dus-întors, împreună cu calitățile slabe de reflector ale Lunii) rezultau pretenții foarte mari pentru echipament: puterea de emisie de ordinul kW, câștigul antenei circa 20 dB, factorul de zgomot al receptorului mai mic de 1 dB, banda de trecere circa 100Hz, performanțe la limita posibilităților tehnice, dificil de realizat în anii de pionierat.

După anul 2000, odată cu apariția procesării digitale a semnalului în aparatura de radioamatori, au apărut programe de filtrare a zgomotului, iar performanțele echipamentului (în special zgomotul receptoarelor) s-au îmbunătățit semnificativ.  Părăsirea clasicei telegrafii și trecerea la modulații digitale a reprezentat un salt de performanță foarte important. Programele din pachetul WSJT ( creația lui K1JT – Joe Taylor – optimizate pentru comunicațiile EME) aduc un spor de sensibilitate de circa 16 dB față de CW (utilizând Deep Search și mediere – Avg), permițând unui număr mai mare de radioamatori, cu mijloace mai modeste, să atace domeniul EME. Au apărut chiar critici din partea unor ”clasici în viață” care consideră prea facilă abordarea digitală. Puriștii au rămas utilizatori numai de CW, noii veniți au început EME direct cu modulație digitală. Pentru a marca diferența (reală) de dificultate, unele concursuri EME se fac numai în CW, la altele se întocmesc clasamente separate CW/digital. Eu personal lucrez și  CW și digital și mă bucur de orice QSO EME reușit. Părerea mea este că modulațiile digitale reprezintă un progres și nu trebuie interzise numai pentru că se lucrează mai ușor, iar combinația dintre radio și calculator poate atrage mai mulți tineri în rândul radioamatorilor. In radioamatorism este loc pentru toată lumea, fiecare își poate descoperi un domeniu de interes în care să activeze cu pasiune și care să-i aducă satisfacții. Când este vorba de competiție și de clasamente, desigur că trebuie ținut cont de condițiile concrete. Așa cum nu poți participa la maraton călare pe bicicletă, tot așa nu te poți clasa primul într-un concurs CW utilizând un mod digital, dar asta nu înseamnă că trebuie interzise bicicletele, respectiv modurile digitale.

Până în prezent (anul 2018) s-au realizat legături EME în toate benzile de radioamatori de la 28 MHz la 47 GHz. Pentru fiecare bandă dificultățile există și sunt specifice frecvenței utilizate. La începuturile EME, banda cea mai utilizată a fost cea de 2m (și rămâne în continuare foarte populară); în prezent banda cu cea mai mare rată de creștere este cea de 1296 MHz, urmată de cea de 10368 MHz.

Prezenta lucrare se adresează atât radioamatorilor care încă nu au abordat EME, cât și celor care au gustat deja din acest mod de comunicație, cu speranța că toți  vor găsi lucruri interesante, că își vor clarifica și sistematiza unele cunoștințe deja dobândite. Lucrarea se bazează în principal pe experiența proprie, descrie soluțiile și realizările proprii, dar conține și informații provenite de la alți autori, cu indicarea sursei bibliografice sau/și a linkului pentru acces la sursa inițială, pentru aprofundare. Imi propun să insist mai mult asupra problemelor legate de zgomot (mai puțin tratate în publicațiile pentru radioamatori din YO) și a celor specifice benzilor de microunde (1,3 GHz și mai sus), pentru că acest domeniu este foarte timid abordat în YO (atât în EME cât și terestru) și pentru că în benzile de 6m, 2m și 0,7m există deja mai mulți radioamatori care au îndrăznit să atace modul EME. Pentru a nu lungi prea mult textul, am tratat numai chestiunile esențiale, la un nivel accesibil  pentru începători. Este recomandabil ca și cei care doresc numai o informare generală, să parcurgă cartea on-line despre antene de microunde (a lui W1GHZ) și capitolul  ”EME Communications” al manualului ARRL (pe cel din ediția 2010 îl pot trimite prin e-mail celor interesați), pentru a avea o prezentare completă a problemelor, într-o formă, poate, mai atractivă decât am reușit eu.

Pentru cei care doresc să aprofundeze problemele (”lunaticii serioși”), există un număr de trimiteri bibliografice – articole tipărite sau linkuri de Internet. Acestea tratează în amănunt  multe probleme tehnice a căror stăpânire poate asigura succesul și performanța în activitatea EME (și/sau de microunde pentru comunicații terestre); ele adună un bogat material bibliografic și experiențele proprii ale autorilor, material interesant pentru radioamatorul preocupat de tehnica radiocomunicațiilor și informații colaterale (astronomie, standarde de timp și frecvență, programe PC pentru comunicații digitale, construcții de echipamente, măsurarea performanțelor de zgomot, etc.), utile pentru autoinstruire (care, să nu uităm, reprezintă o parte importantă a activității de radioamator) .

EME de la A la Z – Manualul lunaticului serios!

 

 

Comentariile sunt închise.